Comuna Plopşoru este socotită de oamenii acestor locuri, ca fiind un colţ din grădina Maicii Domnului. Această vorbă consfinţită din bătrâni, dar şi întărită de vizita Papei Ioan Paul al VI-lea, în România, din anul 1999, care a sărutat „pământul Maicii Domnului” atunci când a sosit în România, au determinat pe primarul ales cu un an mai târziu, Petre Grigorie, să iniţieze nişte proiecte în sprijinul reconstrucţiei, reabilitării şi modernizării lăcaşelor de cult de pe teritoriul comunei Plopşoru.
Ziua de 15 August, Ziua Adormirii Maicii Domnului, este un prilej de sărbătoare pentru toţi cetăţenii comunei Plopşoru, centrul comunei fiind locul unde din moşi strămoşi se ţine o nedeie dedicată zilei de Sfânta Maria. Nu întâmplător biserica din localitate poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După slujba religioasă din dimineaţa sfintei zile, ţinută în acest locaş de cult, cetăţenii comunei au prilejul de a-şi petrece restul timpului la nedeia anuală, unde cu mic, cu mare, vin oameni din toate cele 11 sate ale comunei, dar şi din comunele învecinate.
Reînvierea unor tradiţii populare în comuna Plopşoru
Tradiţiile populare ale comunei Plopşoru, cândva foarte renumite în tot Gorjul şi nu numai, prin la fel de renumiţii meşteri care scoteau adevărate lucrări de artă din mâinile lor, au apus aproape total în timpul regimului comunist, negăsindu-şi relansarea nici în perioada post decembristă. Meşterii lemnari de renume cum au fost Aurică Ungureanu zis Aurică al lui Mihalache, de la Piscuri, Mărinică Dobriţoiu de la Izvoarele, sau Nicolae Temereancă de la Plopşoru, care lucrau butoaie şi multe alte obiecte de folos gospodăresc, dar şi artizanale, rudarii de la Văleni, care la fel, meşteşugeau felurite obiecte de uz casnic, din lemn, au dispărut odată cu trecerea timpului. Datorită industrializării masive a Gorjului, descendenţii acestor meşteri nu au mai continuat tradiţiile din moşi-strămoşi, alegându-şi să-şi câştige existenţa prin încadrarea în domeniul mineritului, sau cel energetic. Azi, când găsirea unui loc de muncă în aceste domenii, este de imposibilă, reactualizarea acestor tradiţii ar fi binevenită din toate punctele de vedere. Atâta timp cât mai există ici colea câte un meşter, reapariţia acestor tradiţii este posibilă. Petre Grigorie, primarul comunei Plopşoru, s-a implicat în această nobilă acţiune de a reînvia aceste vechi îndeletniciri. Prin elaborarea unui proiect care a şi fost aprobat de către autorităţile centrale, primarul este optimist, susţinând că în viitorul foarte apropiat, aceste tradiţii vor fi din nou posibile aici, unde pe vremuri, erau la ele acasă, prin înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti, în care tinerii doritori, să-şi însuşească tainele meseriei. Tot în cadrul acestui proiect, primarul a mai avut în vedere să susţină obţinerea fonduri pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor culturale de la Olari şi Ceplea. Legat de actul de cultură, primarul mai promite înfiinţarea unui ansamblu folcloric de cântece şi jocuri populare, ce va purta numele de „Cântecul Plopşorului”; organizarea unor festivaluri ce vor promova cântecul popular din zonă; organizarea unor târguri ale meşterilor populari ai locului; colectarea şi inventarierea unor bunuri de muzeu; activităţi de etnografie; organizarea unor dansuri moderne şi sportive; activităţi de turism local, dar şi alte multe activităţi menite să îmbine tradiţia cu noul, în mediul rural. La nedeia anuală care se ţine în localitatea Plopşoru, pe data de 15 august, deja s-au putut vedea primele semne ale reînvierii tradiţiilor populare meşteşugăreşti, pe raza comunei Plopşoru.
