Judeţul Gorj este un judeţ binecuvântat cu frumuseţi naturale şi locuri greu de egalat ca pitoresc în ţara românească. Este de notorietate potenţialul său turistic, iar staţiunea Rânca pare să desăvârşească acest standard. Culmile golaşe ale munţilor, dar şi văile largi, brâul muntos, ca un falnic străjer, pădurile de foioase şi conifere, şi drumurile care te aduc aici, devenite mai sigure şi mai attractive, după modernizare, toate stârnesc mândrie, dar şi obligaţie pentru autorităţile care s-au implicat în ultimii ani în ceea ce a devenit astăzi Rânca. Este un dar, dar şi o răspundere pentru autorităţile care s-au angajat să conserve şi să potenţeze valoarea turistică a zonei, dar şi comunitatea trebuie să se implice cu respect şi dragoste faţă de natură.
Preocupările autorităţilor judeţene pentru modernizarea zonei turistice Rânca s-au materializat, prin investiţii aşteptate şi necesare. Eforturile coroborate pentru accesarea banilor europeni au fost menite să valorifice potenţialul turistic şi economic. Unul dintre proiectele derulate și finalizate ţine de reţeaua de canalizare în întreaga staţiune şi cele opt staţii de epurare, de existenţa cărora depinde protejarea mediului natural. Proiectul a fost comun cu investiţia în telescaun, ridicându-se la 10 milioane de lei, unde contribuţia locală a fost de 50 la sută. Ca în orice periplu montan, mai ales unul la înălţime, ni s-a alăturat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj, care a făcut câteva precizări legate de proiectele derulate la Rânca. „Unul de maximă importanţă a fost asigurarea canalizărilor şi completarea alimentării cu apă, pe de o parte, dar şi proiectul de realizare a domeniului schiabil Păpuşa Nord, ce cuprinde telescaun şi o pârtie de schi de aproape 1000 de metri. Acesta din urmă aduce cu siguranţă un element de atracţie pentru turiştii împătimiţi de schi şi sunt aşteptaţi din această iarnă, pentru că pârtia va fi funcţională”, a declarat Sabin Cornoiu. În acelaşi proiect de investiţie, care a vizat pârtia şi telescaunul, intră şi cea care a dus la măsurile de protecţie, cerute de o zonă turistică. Patru staţii de epurare au fost finalizate, iar beneficiul este major pentru natură. „Tot ce strânge reţeaua de canalizare, rezidurile menajere sunt supuse unor procese astfel că apa curată rezultată să fie redată în circuit, fără a polua mediul înconjurător”, a explicat şeful Serviciului Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu.
Vor fi realizate 10 pârtii
Mai mult, potrivit şefului salvatorilor montani Gorj, atractivitatea zonei Rânca a fost confirmată de experienţa ultimilor ani, iar „aici avem un bazin sigur cu care putem atrage, indiferent de evoluţiile ulterioare”, a subliniat Sabin Cornoiu. Mediul turistic este unul complex, dar şi necesar cu tot ce are de pus la dispoziţie. Banii necesari pentru domeniul schiabil şi staţiile de epurare au fost asiguraţi prin fonduri europene, prin accesarea unui program de finanţare Phare, de 10 milioane de euro. Dezvoltarea domeniului schiabil se datorează Consiliului Judeţean şi celor două consilii Locale Novaci şi Baia de Fier. În total, 10 pârtii vor fi realizate, cu lungimi de 30-40 de kilometri. Era nevoie de acest telescaun de început, fiind nodul care deschide domeniul schiabil. Avem o pârtie de aproape 900 de metri lungime, lăţime de 100 de metri, telescaunul este de ultima generație, capacitate de 2000 de persoane pe oră capacitate”, a precizat Sabin Cornoiu. Nu mai puţin importantă este asigurarea asistenţei, printr-un punct salvamont, amplasat în partea superioară a pârtiei. Tot cu finanţare externe, una din cele nouă baze de salvamont va fi realizată la baza acestei pârtii, destinată preluării răniţilor de pe pârtie şi stabilizării lor la cabinetul medical din baza centrală Rânca. Ambiţia de a dezvolta domeniul schiabil merge până la un nou proiect de finanţare. A doua pârtie pe această faţă a muntelui va fi posibilă la anul viitor, iar Ministerul Turismului va sprijini finanţarea instalaţiilor de nocturnă al ambelor pârtii, a instalaţiilor de zăpadă artificială, a lacului de acumulare şi a unei maşini de bătut zăpada. Nu în cele din urmă, drumurile care duc la Rânca se ridică la calitatea demnă de o staţiune modernă. Toate căile de acces la Rânca sunt foarte bune. Drumul care străbate judeţul de la sud la nord, din Ţânţăreni până la Sacelu, unde se uneşte cu DJ 665, dar şi cel de la Polovragi la Curtişoara, cunoscut drept drumul de sub munte. Mai rămâne doar ca iubitorii de munte, de natură să urce acest drum, în căutarea istoriei locurilor care vibrează de poveşti, folclor şi tradiţii. Obiectivele turistice sunt de necontestat.
