Un important sit arheologic a fost descoperit de echipe de arheologi din Gorj și Hunedoara pe centura ocolitoare a Târgu-Jiului. Săpăturile au scos la iveală urme ale unei civilizației feudale ce poate fi datată între secolele XII -IV și care vorbesc de modul de a trăi, de a vâna și chiar de a se purta. În județ au mai fost descoperite alte 5 situri arheologice similare din epoca feudală, dar și din cea a bronzului.
Cine spune că descoperirile arheologice nu sunt posibile o dată cu proiecte de reabilitare drumuri sau de realizare a variantelor ocolitoare ale orașului?! Sunt posibile și se întâmplă la Târgu-Jiu, unde cu cazia proiectului pentru centura orașului care pornește de la Romanești până la intersecția Curtișoara, de-a lungul a 15 km, dar și pe o porțiune de 5 km pe varianta de vest Romanești – Bârsești, au fost făcute prospecții arheologice în zonă. Astfel, au apărut în toamna lui 2014 primele semne că se ascund niște urme ale unor așezări omenești, apuse, dar care nu trebuie uitate. În total au fost descoperite pe lungimea de 20 de km, 6 situri arheologice. Am făcut vreo 214 secțiuni de-a lungul celor 20 de km și în cadrul acestora am descoperit 6 situri arheologice care merg din epoca bronzului, epoca dacică și medievală. În situl IV unde ne aflăm acum avem elemente de epocă feudală, cu două locuințe, cuptor. Așezarea se întindea cel mai probabil pe o distanță mai mare în teritoriu, dar noi, numai în zona aceasta putem cerceta”, a declarat Vasile Marinoiu, arheolog, Muzeul Județean Gorj.
Arheologia aduce răspunsuri
Cum se trăia la 1100, D.H.? Ce anume a rezistat timpului și vitregiilor, schimbărilor de habitat? La aceste curiozități, arheologii sunt ajutați să își găsească răspunsurile cercetând cu atenție elementele care definesc așezarea de la acea vreme. „Am găsit câteva obiecte de ceramic cu ornament specific acelei epoci, un cercel de tâmplă, din bronz, un inel din bronz făcut dintro monedă, care a fost descoperit acum 2 zile. Îl curățăm și vom putea data așezarea. Ca în orice așezare, viața avea rutina ei. Oamenii acelei vremi se foloseau de un cuptor menajer cu multe vase pe lângă el, oasele animalelor le mâncau și aici apare elemental vânătorii. Am găsit și un colț de mistreț”, a adăugat Vasile Marinoiu, arheolog gorjean.
Munca la situl arheologic, în echipă
Echipa de arhelogi din Gorj primește ajutor de la colegii din Hunedoara. Munca este una grea, nu are parte mereu de condiții facile, se suportă și greutăți din partea vremii. În medie se stă pe un șantier de arheologie la săpături, cam 9 ore pe zi. Prezența vestigiilor este de asemenea imortalizată. Fotografiile sunt importante pentru că sunt mărturii ale unei civilizatii care a trăit acum 700 de ani și sunt, cu atât mai importante, cu cât rămân pe viitor documente care atestă vestigiile. Din cauză că descoperirile constau în structuri superficiale și nu sunt din zidărie, nu pot fi conservare pentru vizitatori. „Se lucrează cu grijă, sunt curățate, secționate, este un sistem specific muncii noastre. Se face și muncă de documentare, desen tehnic, relevee de plan, de profil, fotografii care vor rămâne pe viitor singurul document ce va atesta prezența unor vestigii aici după construirea șoselei de centură în zonă”, a declarat Gabriel Sana, arheolog Hunedoara. Importante sunt elementele care vorbesc despre stilul de viață al unei comunităti rurale, care se ocupa cel mai probabil cu creșterea animalelor. Sunt niște elemente, nu doar cuptorul, sunt niște elemente care ne spun câte ceva despre stilul de viață. Din datele preliminarii avem de-a face cu o comunitate rurală, un mic sat cu case răsfirate cu condiții de viață grele. Vorbim de crescători de animale și agricultori”, a declarat Gabriel Sana, arheolog Hunedoara.
Ceramica și restul pieselor se află deja la Muzeul Județean „Al.Ștefulescu” Gorj, pentru a fi pregătite, spălate și inventariate și vor rămâne în patrimonial instituției.
