Cula Crăsnaru din localitatea Groșerea, comuna Aninoasa, din județul Gorj, monument istoric , se degradează pe zi ce trece. Acoperișul este distrus, iar interiorul casei monument este degradat.
Marius Tudor, un pasionat al clădirilor vechi, a realizat o serie de fotografii cu stadiul în care se află cula, care aparține familiei academicianului Răzvan Teodorescu: „Am fotografiat-o acum 3 luni. Este în colaps. Mi-e groază de cum va reuși să treacă iarna. Despre ea nu am să scriu nimica. A făcut-o pe îndelete Luiza Zamora, un om care a scris multe despre cule și despre patrimoniul tradițional. În schimb, am a vă spune ca ea a fost a primei sau, mă rog, celei de-a doua soții a lui Răzvan Theodorescu, academician, ministru, șef de TVR și altele. Țară liberă! Ulterior, i-a rămas drept moștenire fiului lor, care a murit nu știu cum, că nu mă bag. Acum parcă ar fi a nimănui. Cert e că dispare încet-încet“, a transmis Marius Tudor pe pagina sa de Facebook.
Istoria monumentului de la Aninoasa
Cula Crăsnaru de la Groșerea a fost construită în secolul XVIII de către Cocoș Crăsnaru și refăcută la 1801, după un atac al turcilor, de Barbu Cocoș, fiul ctitorului, strămoșul pe linie feminină al Crăsnarilor din secolele XIX-XX, foști proprietari ai culei.
„Arhitectul Iancu Atanasescu consideră că Barbu Cocoș nu ar avea nimic comun cu ctitoria acestei cule, atribuind-o lui Costache și Ecaterina Săvoiu, care i-au dăruit cula ca dotă fiicei lor, Elena, la căsătoria ei cu Achille Crăsnaru prin actul de dotă din anul 1796.
O legendă locală povestește despre o trecătoare secretă ce permitea proprietarilor să poată fugi din fața atacurilor. După 1951, cula a fost naționalizată, fiind folosită de Sfatul popular local. Cula a fost restaurată între anii 1960-1970, au fost refăcute vechile metereze, multe din ele transformate în ferestre. Astăzi cula al cărui ultim proprietar a decedat, este părăsită și se află într-o stare de degradare continuă. (…)
Cula are forma unui turn cu plan perfect pătrat, de dimensiuni relativ mici, 7,5 m. E compusă din parter și două etaje. Intrarea în clădire se făcea la parter printr-o ușă, cu două canate masive din stejar, ce se deschideau către scară și către gârliciul beciului cu metereze. Scara interioară făcea legătura cu etajele superioare şi cu foișorul (cerdac) aflat pe fațada către râul Gilort. Scările, încastrate direct în pereții zidurilor, erau executate din lemn de stejar masiv. Construcția este din zidărie masivă cu pereți groși, în care sunt amenajate nișe şi goluri de tragere pentru apărare. Zidurile sunt decorate în exterior cu lungi panouri dreptunghiulare adâncite în grosimea zidului, demarcând cele trei niveluri ale clădirii, precum și parapetul cerdacului“, se arată pe site-ul culeinlumina.ro.
