Restaurarea monumentului revoluționarului Tudor Vladimirescu din Câmpia Soarelui, din comuna Padeș, unde în urmă cu 200 de ani s-a citit proclamația Revoluției lui Tudor, va fi finalizată în acest an.
Se lucrează la consolidarea unui zid din piatră al monumentului, unde au apărut o serie de probleme. „Lucrarea este spre finalizare și până la sfârșitul acestei luni sper că se va face recepția lucrării. Merg în fiecare zi și verific stadiul lucrărilor. Sper să ne lase și vremea. Toată Amenajarea peisagistică este finalizată sută la sută și mai este de lucru la partea de restaurarea a monumentului. Cred că în următoarele două săptămâni vor fi finalizate lucrările. Au apărut câteva probleme. S-au tasat pământul foarte mult și s-a deplasat către interior zidul din piatră, care trebuie scos, adăugat pământ și pus la loc“, a spus Gabriel Giorgi, administratorul Primăriei Padeș.
Istoria monumentului de la Padeș
Primul monument construit pe Câmpia Soarelui de la Padeș în cinstea lui Tudor Vladimirescu a fost o troiță din lemn, cu însemnarea „Tudor Vladimirescu, 1821-1921”, care a fost ridicată de Comitetul Școlar din Padeș.
Ulterior, în 1927, sub conducerea aceluiași comitet școlar, localnicii au început demersurile pentru construirea unui monument de piatră. Fondurile au fost strânse prin subscripție publică, învățătorul Nicolae Spineanu făcând apel în acest sens și la Mihai Gușiță din Mehedinți, directorul revistei „Datina”.
Monumentul Proclamației de la Padeș celebrează începutul Revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821. Monumentul este ridicat în prima jumătate a secolului al XX-lea în așa-numita Câmpie a Soarelui sau a Libertății este opera arhitectului român State Baloșin. Acesta a activat în perioada interbelică și a fost membru în Societatea Arhitecților Români, în Corpul Arhitecților și în Colegiul Arhitecților Români. A realizat planurilor ambasadei din Sofia, planurilor de sistematizare a orașelor Turnu-Severin și Galați, precum și a mai multor monumente dedicate eroilor.
Basoreliefurile au fost realizate de sculptorii Gheorghe Tudor și Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale a României, autorul, printre altele, al monumentelor Avântul Patriei, Mormântul Ostașului Necunoscut din București, Clopotul încoronării de la Alba Iulia, al sculpturilor din capelă și interiorul criptei Mausoleului de la Mărășești, etc.. Schițele după care s-au realizat basoreliefurile aparțin pictorilor Stoica Dumitrescu, cunoscut pentru lucrarea „Intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia“, și Costin Petrescu, autorul marii fresce circulare “Istoria Românilor” și al mozaicurilor exterioare de la Ateneul Român din București.
